Arhive pe etichete: despre viata

Scormonind prin suflet..

Standard

Ei da!A sosit acel moment în care încep şi eu să scriu:)).

                Voi aborda un subiect destul de sensibil dar totodată controversat.E vorba de IUBIRE! Da, simt nevoia să scriu acum despre asta , într-un moment în care mă aflu într-un blocaj emoţional. E trist că am ajuns abia acum la concluzia asta, după mult timp în care am luptat şi am trăit cu speranţa că totul va fi bine! Toţi sperăm la asta, şi e bine să ne păstrăm optimismul..însă există momente în care pur şi simplu încetezi să o mai faci.Încetezi datorită acelor 5000 de „probleme” care apar de unde te aştepţi mai puţin. De cele mai multe ori e vorba de lucruri , aparent mărunte, însă care au poate pentru tine o însemnătate aparte.

                Referitor la iubire, e clar că iubim diferit…Unii cer mult , dar primesc puţin. Ei bine , eu am fost o super-norocoasă! Am iubit şi am primit iubire, am reuşit ca prin gesturi mărunte făcute la momentul potrivit să fac un om fericit, poate cel mai fericit la momentul respectiv. „Feedback-ul”a fost pe masură,desigur. Ideea e că acele vremuri au apus..din motive despre care cu greu pot vorbi acum,motive pe care odată cu trecerea timpului, probabil le voi considera banale .

               Da, am renunţat la acea iubire în care am crezut cu toată fiinţa mea..o iubire la care mulţi tânjesc şi poate nu o au şi nu o vor avea niciodată. Mă simt vinovată, deşi probabil nu aş avea de ce. Mă simt neîndreptăţită ..într-o lume nedreaptă. E tare greu să ştii că vrei şi totuşi să nu poţi!(lucru valabil pentru ambii ).Sunt convinsă că toţi simţim asta cel puţin o dată în viaţă. Cert e că, fără IUBIRE sau fără acea persoană care te face să zâmbeşti din prima clipă a existenţei voastre, ca şi cuplu sau pur şi simplu de la primul moment al unei banale zile, oferindu-ţi speranţă, atunci când toate iţi merg prost…eşti un NIMIC! E clar că mi-am tăiat în mod inconştient un vis de pe listă.Un vis pe care nu cred că îl voi mai putea vreodată rescrie ,prin simplul fapt că timpul nu stă pe loc, la fel cum nici noi nu stăm.În situaţii de acest gen,oamenii nu vor decât să uite cât mai repede şi eventual să îi ceară lui Dumnezeu putere să treacă peste toate problemele cu uşurinţă. . Aş vrea şi eu să uit,să trec, să POT, dar amintirea e tot ce mi-a rămas acum. E acel lucru preţios care îl voi păstra cu grijă în mintea şi în sufletul meu.Deci, e cert…nu voi uita! 

              Un vers de-a lui T. Chirilă sună cam aşa:”în ochii tăi văd restul vieţii mele!”. Ei bine, da! am avut ocazia să cred în aceste cuvinte şi să le rostesc omului pe care l-am simţit a fi pe aceeaşi frecvenţă de vibraţie cu a mea..lucru important pentru mine, care nu poate decât să mă facă mandră:)
Dacă îmi permiteţi ca acum, la final să vă dau un sfat, (toţi fac asta) , aş spune să nu renunţaţi niciodată la visurile voastre, chiar şi în acele momente nemaipomenit de grele , dificil de depăşit şi mai ales, când la mijloc e vorba de :IUBIRE!

             Vă mulţumesc că aţi ajuns să citiţi şi acest ultim rând scris într-o primă postare:) O zi minunată vă doresc şi nu uitaţi să zâmbiţi!

Reclame